Grupele la risc trebuie să fie în acord cu epidemiologia ţării. Priorităţile sunt: (...)
Peste 600.000 de infecţii cu virusul gripal pandemic A/H1N1 au fost confirmate în întreaga lume, cu mai mult de 7.000 de decese raportate către OMS. Un număr considerabil de decese au survenit la pacienţi cu afecţiuni cronice respiratorii, crescând îngrijorarea asupra posibilului impact al gripei pandemice şi la pacienţii cu tuberculoză activă. Este necesară sensibilizarea managerilor de programe privind tuberculoza (TB), asupra conjugării eforturilor pentru controlul acestor două condiţii patologice. (...)
Majoritatea virusurilor gripale care infectează păsările sălbatice sau domestice nu determină boli sau pot cauza în mod limitat boli clinice severe şi decese, fiind denumite virusuri gripale aviare slab patogene (LPAI). Virusurile gripale aviare înalt patogene (HPAI) sunt cele care determină boli clinice severe şi decese la pui şi la alte păsări de curte, odată intrate în contact cu populaţiile de păsări. Patogenitatea înaltă se referă la populaţiile de păsări şi nu semnifică neapărat patogenitate pentru oameni. Au fost raportate epidemii atât cu LPAI, cât şi cu HPAI, în populaţiile de păsări, cu subtipul A/H7 (H7N1, H7N2, H7N3, H7N4 şi H7N7) în Asia, Oceania, Europa, America de Nord şi de Sud, indicaţie a faptului că aceste virusuri sunt larg răspândite în populaţiile de păsări domestice din întreaga lume. (...)
Pacienţii care prezintă iniţial gripă fără complicaţii ar putea evolua către boli mai severe. Progresia poate fi rapidă (în 24 de ore). Există indicatori de progresie care impun o evaluare urgentă a managementului pacienţilor: Simptome şi semne care sugerează un deficit de oxigenare şi insuficienţă cardiopulmonară: scurtarea respiraţiei (cu activitate sau fără), dificultăţi de respiraţie, cianoză, spută colorată sau cu sânge, dureri în piept şi tensiune arterială scăzută; la copii, respiraţie rapidă sau greoaie; hipoxie, indicată de pulsoximetrie. (...)
Recent, la Bucureşti, s-a desfăşurat Conferinţa Naţională de Neurofiziologie Clinică, beneficiind şi de participarea a 10 lectori internaţionali. Evenimentul a fost organizat de Societatea de Neurofiziologie Electrodiagnostică din România (ASNER) în parteneriat cu universităţile de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi şi cu sprijinul direct al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi al Societăţii de Neurologie din România (SNR), constituindu-se astfel într-o platformă care a îmbinat cercetarea de laborator cu experienţa clinică. Federaţia Internaţională de Neurofiziologie Clinică (IFCN) a fost reprezentată la nivel înalt, dl prof. dr. Reinhard Dengler (Hanovra, Germania), secretarul IFCN, fiind delegat să participe la Conferinţa Naţională de la Bucureşti. (...)
Pentru a strânge informaţii referitoare la caracteristicile clinice şi managementul pandemiei de gripă, OMS a organizat o întâlnire de trei zile la sediul PAHO (Organizaţia Panamericană de Sănătate) din Washington, în perioada 14–16 octombrie a.c. (...)
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
